Disputa țigan vs. rom în România


22 decembrie 2010 București, România — Bloggerii din România discută despre un proiect de lege care prevede schimbarea numelui unei comunități etnice.

Romii din România sunt furioși pe un proiect de lege înaintat de parlamentarul democrat-liberal Silviu Prigoană, proiect care prevede ca numele oficial al grupului etnic respectiv să fie schimbat din rom înapoi în țigan. Prigoană argumentează că numele de rom îi zăpăcește pe oameni, în special pe străini, și astfel mulți au tendința să îi ia pe romi drept români.

"Sute de milioane de persoane de pe această planetă nu au studii filologice și etimologice. Aceștia fac, prin urmare, o asociere naturală și cred că România este țara romilor. Ceea ce este o direcție falsă", a declarat Prigoană.

Guvernul român a declarat că va sprijini inițiativa lui Prigoană, pe baza unei recomandări făcute de Academia Română, care argumentează că termenul de țigan este utilizat în multe țări europene, precum Franța, Italia, Spania și Germania.

Însă ministerul culturii și afacerilor externe, Agenția Națională pentru Romi, Departamentul de Relații Interetnice și Consiliul Național Antidiscriminare se opun proiectului de lege. Președintele Traian Băsescu s-a alăturat acestora și a afirmat că proiectul de lege este o greșeală.

În 30 noiembrie, sute de romi s-au adunat în fața clădirii guvernului și Academiei Române într-un protest simbolic denumit "Me sem rom" (Eu sunt rom). Liderii comunității avertizează că proiectul de lege încalcă drepturile omului și au atras atenția că termenul de țigan a fost utilizat în Evul Mediu pentru a face referire la robi, nu la această comunitate etnică.

Dezbaterea s-a declanșat între bloggeri . "Ne-am obișnuit cu progresul social în ritm de „doi pași înainte, unul înapoi”, însă de data aceasta … seamănă a înapoiere", afirmă autorul blogului Agentia Împreună, criticând măsura.

"Nu contează că la nivel internațional se folosesc și se vor folosi în continuare cuvinte ca Roma, Romani, pentru a-i desemna pe romi. Nu contează că romii tot cu pașaport românesc vor călători în străinătate și de-acum încolo, iar asocierea lor cu România va continua să se producă, așa cum este și normal", adaugă autorul blogului, pentru guvern.

Victor Bucur oferă un sfat practic autorităților. "Succesul acestei inițiative stă în dibăcia cu care guvernul nostru își joacă cartea prejudiciului creat imaginii României și, nu în ultimul rând, într-o argumentare cât mai solidă că termenul țigan nu are nimic peiorativ sau discriminator în el".

"Mă refer în primul rând la o opinie mondială eronată asupra identității noastre naționale. Nu e nimic rău în a avea rădăcini etnice nomade, dar noi nu le avem. Iar lumea trebuie să știe asta", a adăugat el.

Sebastian Bodu, un parlamentar democrat-liberal european, salută proiectul de lege al lui Prigoană. " Revenirea la termenul de tigan sau, măcar, găsirea altui termen decât rom este necesară pentru a clarifica o problemă de percepție și nu reprezintă în niciun fel o discriminare a acestei etnii".

"Mai mult, eliminarea confuziei care acum se produce în Europa între român și rom este necesară atât românilor, cât și țiganilor, a căror identitate, tradiție și cultură este indisolubil legată de cuvântul țigan… revenirea la termenul de țigan nu afectează în niciun fel derularea programelor de incluziune socială a țiganilor și nici intensificarea acestor programe, în cadrul unei strategii europene", scrie Bodu.

Dan le amintește cititorilor că termenul de rom a fost introdus de-abia în 2000 printr-un memorandum adoptat la cererea liderilor respectivei comunități. "Așa au înțeles liderii politici ai țiganilor că trebuie să se integreze în societate, în Europa și în general în lumea civilizată, intrând pe fereastră în loc să intre pe ușă, creând confuzie, astfel încât și țiganii să fie considerați romi", declară el.

"Onoarea, calitatea, valoarea sau alte atribute ale denumirii de țigan o fac țiganii înșiși prin comportamentul lor, prin tradiții și gândire".

Paul Ciocoiu

Referințe