Moldovenii merg din nou la vot

26 noiembrie 2010 Chișinău, Republica Moldova — Republica Moldova organizează alegeri parlamentare pentru a treia oară în ultimele 20 de luni duminică (28 noiembrie). Țara se află în criză politică din aprilie 2009, parlamentul fiind incapabil să aleagă un președinte.


Ultimele alegeri, cele din iulie, au dat parlamentarilor pro-europeani majoritatea, dar nu și suficiente fotolii pentru ca cel ales de ei drept candidat să fie numit președinte. Referendumul național organizat în septembrie pentru a da cetățenilor dreptul de a-și alege președintele prin vot direct a eșuat din cauza prezenței slabe la vot.

Moldovenii sunt obosiți și derutați. Potrivit Institutului pentru Politici Publice, peste 20% din populație s-a decis deja să nu participe la scrutinul de duminică.

"N-am de gând să-i mai ascult", a spus Igor Cojocaru, un inginer de 42 de ani care locuiește în Hâncești. "De 20 de ani așteptăm o viață mai bună în Moldova. Partidele vin întotdeauna cu promisiuni și ne lasă de fiecare dată în sărăcie".

În încercarea de a depăși apatia populației și de a o sensibiliza, Comisia Electorală Centrală (CEC) a organizat în 21 noiembrie în centrul Chișinăului un eveniment special – Târgul Partidelor Politice – oferind alegătorilor șansa de a discuta personal cu candidații.

"E bine că vin cu mai multe informații", a spus Valentina Bolocan, o locuitoare de 52 de ani din Chișinău și mamă a trei copii. "Dar sunt aproape 40 de candidați pe listă și cei mai mulți sunt noi. Ar trebui să-mi las serviciul și copiii și să petrec o lună pentru a studia și înțelege cine ce face".

Politica moldovenească este împărțită în două tabere principale: cea pro-europeană și cea orientată spre Moscova. Presa este divizată în aceleași direcții, unele instituții de presă susținând Partidul Comunist, iar altele promovând candidații Alianței pentru Integrarea Europeană a Moldovei.

"Spre sfârșitul campaniei, dimensiunea partizanatului politic din presă devine foarte vizibil", a declarat Nadine Gogu, director interimar al Centrului pentru Jurnalism Independent și șefa monitorizării campaniei. "Este foarte complicat pentru public, deoarece acesta trebuie să urmărească diverse canale de televiziune pentru a înțelege știrile".

ONG-urile moldovene se implică activ și în procesul preelectoral. "Noi anunțăm numele candidaților care au deținut anterior funcții publice și au fost acuzați de corupție sau nu și-au declarat corect bunurile dobândite personal în timp ce aveau acces la fonduri publice", a spus Petru Macovei de la Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat.

"Lista este destul de lungă și am dori să obținem o poziție clară din partea tuturor partidelor politice cu privire la astfel de politicieni. În orice altă țară s-ar produce un imens scandal de presă, dar nu în Republica Moldova", a spus acesta.

Comunitatea internațională urmărește de asemenea procesul politic, iar UE și Statele Unite și-au exprimat sprijinul pentru mișcările democratice din țară.

Săptămâna trecută, senatul american a adoptat o rezoluție prin care recunoaște realizările democratice ale Republicii Moldova și își exprimă sprijinul pentru alegeri libere și transparente.

"Moldova a depășit o serie de provocări economice și politice dificile pentru a organiza aceste alegeri; succesul acestora este important nu numai pentru Republica Moldova, ci și pentru întreaga regiune", a declarat senatorul John Kerry (D-MA). "Sper ca populația Republicii Moldova să aibă parte în 28 noiembrie de alegeri la cel mai ridicat standard democratic, care să producă un guvern capabil să continue reformele necesare".

Cu toate acestea, unii politicieni s-au plâns deja de unele încălcări ale legii, pretinzând chiar comiterea unor răpiri și înscenarea unui accident de mașină. "Societatea este foarte tensionată, iar guvernul ar trebui să fie complet pregătit pentru orice provocare", a spus Igor Botan, directorul Asociației pentru Democrație Participantă.

Un număr de 20 de partide și 19 candidați independenți se luptă pentru 101 de locuri în parlament. Conform ultimelor sondaje, cinci sau șase partide politice au șansa să câștige aceste locuri.

Sursă