NATO pregătit pentru summitul istoric


16 noiembrie 2010 Lisabona, Portugalia

„NATO ar trebui să excludă orice formulă care confruntă Turcia cu o grupare de ţări cu planuri definite şi ameninţătoare... Noi nu vrem o zonă a războiului rece sau de presiune psihologică în jurul nostru”, a declarat Ministrul de Externe al Turciei Ahmet Davutoglu acum trei săptămâni legat de summit”
Planul defensivei bazate pe rachete ar trebui să fie primul pe agenda summitului NATO.
„NATO trebuie să devină mai eficace şi mai eficientă din punct de vedere al costului în acelaşi timp”, a declarat Secretarul General NATO Fogh Rasmussen.

Liderii țărilor membre NATO se vor întâlni pentru un summit de două zile la Lisabona, vineri 19 noiembrie, pentru a aproba strategia de lungă durată a alianței, ca și reforme menite să mărească eficiența. Discuțiile se vor centraliza și asupra unor planuri de apărare colectivă împotriva rachetelor, viitorul Forței de Asistență în Securitate din Afghanistan și relațiile cu Rusia.

Noul Concept Strategic, care îl va înlocui pe cel adoptat în 1999, definește rolul și responsabilitățile Alianței cu privire la domeniul militar și la alte noi amenințări la stabilizare și securitate, cum ar fi terorismul, războiul cibernetic, atacurile cu rachetă și pirateria.

„Investim în noi capacități cum ar fi apărarea cibernetică și cea prin intermediul rachetelor”, declara Secretarul General NATO Anders Fogh Rasmussen cu aproape două săptămâni în urmă, înaintea summitului. „Consolidăm parteneriatele noastre și promovăm o utilizare mult mai eficientă a resurselor, incluzând cele din structurile NATO. Pe scurt, noi pregătim NATO pentru efectul secolului 21”.

El crede că datorită reducerilor din domeniile de apărare ce apar într-o serie de state cheie, Alianța ar trebui să cumpere și să opereze mai mult echipament împreună decât își pot permite statele la nivel individual.

„Alianța deja valorează destul de mulți bani. Unindu-ne, avem mai multă securitate decât am fi avut vreodată operând individual. Dar trebuie să putem mai mult”, a spus Rasmussen săptămâna trecută. „NATO trebuie să devină mai eficace și mai eficientă din punct de vedere al costului în același timp”.

Una din cele mai spinoase probleme de pe agenda de la Lisabona este de a plănui un sistem defensiv menit să protejeze toate națiunile Alianței de potențialele amenințări.

Schițând propunerea sa pentru un nou Concept Strategic într-un discurs de la începutul lunii octombrie, Ramussen a spus că există un pericol real ca un stat NATO să devină ținta unui atac cu rachete.

„Mai mult de 30 de state achiziționează tehnologia balistică a rachetelor. Unele pot deja lovi în Europa”, fostul prim-ministru danez a spus în timpul unui eveniment găzduit de Fondul Marshall al SUA. „Din nou, aceasta se întâmplă astăzi. Iar această problemă se va agrava”.

NATO a dezvoltat deja un sistem menit să asigure protecția forțelor Alianței, care vrea acum să se extindă pentru a acoperi întregul teritoriu al tuturor statelor membre cu un total de 900 de milioane de oameni.

„Există tehnologie care poate apăra împotriva unui atac cu rachetă”, a declarat Rasmussen la Bruxelles pe data de 8 octombrie. „Și îl putem achiziționa; prețul extinderii sistemului curent pentru protejarea trupelor noastre și pentru a include toate orașele este de mai puțin de 200 de milioane de euro, din bugetul comun NATO, pe 10 ani, împărțit între statele NATO. Este foarte multă apărare pentru bani puțini”.

O altă sugestie venită din partea SUA pentru un sistem de apărare împotriva rachetelor propunea amplasarea a 10 interceptoare de rachete în Polonia și un sistem radar în Republica Cehă până în 2012. Dar acest sistem nu ar acoperi Bulgaria, România, Grecia și Turcia.

Opoziția înverșunată venită din partea Rusiei, care vedea acest sistem ca o posibilă amenințare, a transformat acest plan într-un măr al discordiei între Moscova și Washington. Vizualizând cooperarea cu Rusia ca fiind un factor esențial pentru securitatea globală, administrația președintelui Barack Obama a fost de acord, într-un final, să reducă planul.

Decizia pentru adoptarea propunerii -- pentru un scut anti-rachetă al NATO -- trebuie aprobată de toate statele membre. Indicând că nu dorește să se opună unei asemenea decizii la Lisabona, Turcia a pus însă câteva condiții, deși nu este clar dacă va participa în mod activ în cadrul acestui sistem.

Ankara, care a încercat în ultimul timp să-și îmbunătățească relațiile cu statele vecine, și-a prezentat clar opoziția ca acest scut să fie menit împotriva vreunei țări in special.

„Noi nu avem o percepție a amenințării venite din partea statelor din zonă, incluzând Iran, Rusia, Siria și alte state adiacente”, a declarat Ministrul de Externe al Turciei. „NATO ar trebui să excludă orice formulă care confruntă Turcia cu o grupare de țări cu planuri definite și amenințătoare... Noi nu vrem o zonă a războiului rece sau de presiune psihologică în jurul nostru”.

Membră a NATO din 1952, Turcia a înlesnit un transfer controversat de armament nuclear cu Iranul în luna mai. Luna următoare, Turcia a fost una dintre cele două țări, alături de Brazilia, care au votat contra unei a patra runde de sancțiuni a progamului nuclear al Iranului la Consiliul de Securitate al ONU.

Aceste mișcări au ridicat semne de întrebare în Vest, cum că Partidul Justiției și al Dezvoltării din Turcia, care-și are rădăcinile în islamul politic, împinge țara către Est.

Cu toate acestea, în septembrie, Ministrul de Externe al Turciei, Ahmet Davutoglu, a insistat că nu se pune la cale nicio reajustare și a confirmat faptul că aderarea la UE este principala prioritate. „Procesul nostru de integrare în UE este cel mai important obiectiv strategic al Turciei. Nimeni nu poate acuza Turcia de întârzierea acestui proces”, a declarat el pentru Financial Times.

Președintele Abdullah Gul și prim-ministrul Recep Tayip Erdogan au accentuat rolul unic al țării ca legătură dintre Est și Vest. „Uitați, aceasta este partea europeană a Istambulului, aceasta este partea asiatică, iar podul este exact în mijloc”, a declarat Gul în luna iunie.

Progresul din Afganistan și următorii pași pentru forțele NATO de acolo se vor discuta în a doua zi a evenimentului. Discuțiile vor fi ținute de președintele Afgan Hamid Karzai, Secretarul General al ONU Ban Ki-moon, președintele Consiliului UE, Herman Van Rompuy, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, și președintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick.

O declarație prezentă pe site-ul Alianței indică posibilitatea unui anunț la Lisabona despre „începutul tranziției către securitatea afgană pentru începutul anului 2011”.

Sesiunea despre Afganistan va fi urmată de o întâlnire a Consiliului NATO – Rusia (NRC) cu participarea președintelui rus Dmitry Medvedev. Discuțiile se vor concentra asupra unei posibile colaborări a Rusiei la planul Alianței pentru sistemul de apărare, și asupra cooperării NATO – Rusia menită să stabilizeze Afganistanul, incluzând probleme de genul tranzit, training anti-narcotice și furnizarea de elicoptere pentru armata afgană.

„A sosit timpul pentru un început nou al relațiilor dintre Rusia și NATO”, a declarat Rasmussen în urma consultărilor cu Medvedev și ministrul rus de Externe, Sergey Lavrov, de la Moscova, din data de 3 noiembrie.

„Summitul de la Lisabona al Consiliului NATO – Rusia este momentul pentru un nou început. Sunt convins că summitul va aduce beneficii tuturor celor 29 de țări din NRC – cu privire la Afganistan, la lupta împotriva terorismului și proliferării, și sper că și în privința apărării antirachetă”, a spus acesta.

Sursă