Parlamentul sârb condamnă atrocitățile de la Srebrenica
2 aprilie 2010 Belgrad, Serbia — UE salută declarația prin care Serbia condamnă atrocitățile comise de sârbii bosniaci în 1995. Rezoluția omite însă cuvântul „genocid”.
- 15 iunie 2015: Tragedie în baschetul românesc: A murit Vladimir Arnautović, antrenorul lui CSU Ploiești
- 27 decembrie 2012: Serbia are un plan ambițios pentru reducerea deficitului
- 17 iunie 2012: Tineretul din Balcani este în cumpănă: să rămână sau să plece?
- 12 ianuarie 2012: Căsătorii forțate în Germania: Turcia, Serbia și Kosovo sunt în fruntea listei
- 3 martie 2011: Acord asupra remanierii guvernului sârb
Într-o declarație istorică, parlamentul sârb a condamnat atrocitățile comise de armata și forțele paramilitare sârbe bosniace împotriva a aproximativ 8 000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci în iulie 1995 la Srebrenica. Acesta este considerat unul din cele mai mari masacre din Europa de la terminarea celui de-al doilea război mondial.
Declarația, care a omis cuvântul „genocid” din cauza disputelor politice, a fost adoptată de parlament miercuri (31 martie).
Dezbaterea a durat mai mult de 12 ore, atmosfera deja tensionată fiind exacerbată și mai mult de o alarmă cu bombă din afara clădirii. Dezbaterea a continuat în clădire, în timp ce poliția investiga informația care s-a adeverit a fi o farsă. În cele din urmă a fost adoptat un document în care parlamentul exprima condoleanțe pentru victime și cerea scuze familiilor acestora pentru incapacitatea de a preveni masacrul.
Comisarul UE pentru politică externă, Catherine Ashton, și comisarul UE pentru extindere, Stefan Fuele, au afirmat într-o declarație comună că rezoluția Srebrenica este un pas important pentru Serbia în înfruntarea trecutului său recent și va ajuta la reconcilierea fostelor republici iugoslave.
Ashton și Fuele au subliniat faptul că, dincolo de declarație, Serbia are angajamente mai serioase față de victime și de comunitatea internațională, inclusiv arestarea ultimilor doi criminali de război fugari -- Ratko Mladic și Goran Hadzic -- și cooperarea deplină cu tribunalul ONU pentru crime de război. Toate aceste lucruri, a declarat UE, sunt cruciale pentru perspectivele Serbiei de aderare la UE.
Președintele Boris Tadic declară că rezoluția este atât o demonstrație de patriotism și respect pentru victime, cât și o contribuție la eforturile regionale de reconciliere.
Însă liderii sârbi bosniaci au declarat că aceasta nu era necesară, susținând în mod stăruitor că declarația a pus accentul pe crimele de la Srebrenica, neglijând alte crime comise în anii 1990.
De trei luni, de când Tadic și-a anunțat intenția de a obține adoptarea declarației, populația este divizată în privința acestei chestiuni, în special în ceea ce privește desemnarea crimelor drept genocid.
Cuvântul a fost șters din declarație pentru ca Partidul Democrat din Serbia (DPS), de opoziție, să o sprijine. Între timp, formațiunea naționalistă Partidul Radical Sârb insistă că nu a avut loc un genocid și că Mladic -- comandantul-șef al forțelor armate loiale Republicii Srpska din timpul războiului -- este un erou.
Formațiunea pro-europeană a lui Tadic, Partidul Democrat (DP), a cerut ca declarația să includă formularea Curții Internaționale de Justiție (CJI), care a definit crimele de la Srebrenica drept genocid într-o sentință emisă în 2007 în procesul intentat de Bosnia și Herțegovina împotriva uniunii de atunci dintre Serbia și Muntenegru.
În versiunea finală adoptată de parlament, verdictul CJI este citat fără a folosi termenul de genocid.
Parlamentarul naționalist Slobodan Samardzic s-a declarat împotriva faptului că „sunt evidențiate doar victimele unui popor” în războaiele din anii 1990. Tomislav Nikolic, liderul Partidului Progresist Sârb, de opoziție, a adăugat că „un popor întreg nu ar trebui să ceară scuze pentru crimele unor indivizi”.
Parlamentarii coaliției de guvernământ cred însă că declarația reprezintă un punct de răscruce pe drumul Serbiei către o societate modernă, democratică și europeană.
„Prin condamnarea crimei oribile comise împotriva populației bosniace din Srebrenica, prin omagierea victimelor și exprimarea compasiunii pentru familiile acestora ne asumăm astăzi responsabilitatea ridicării poverii grele lăsate pe umerii noștri și pe cei ai generațiilor noastre viitoare de anumiți indivizi”, a declarat Nada Kolundzija, un parlamentar de la partidul Pentru o Serbia Europeană.
Vezi și
Referințe
- Bojana Milovanovic, „Parlamentul sârb condamnă atrocitățile de la Srebrenica” — setimes.com, 1 aprilie 2010
 |
Această pagină a fost arhivată și nu mai poate fi modificată. Dacă ați observat o greșeală, adăugați formatul {{știrearhivată}} în pagina de discuție împreună cu erorile și corecturile semnalate. În acest fel, un administrator va modifica și rectifica știrea. Vă informăm că nu vom accepta actualizarea sau alterarea unor știri, ci numai corectarea greșelilor de ortografie, gramaticale sau de așezare în pagină. Notă: unele surse sau legături externe menționate s-ar putea să nu mai fie disponibile din cauza vechimii lor. |