Povestea a două recensăminte

19 decembrie 2010 Tirana, Albania — Realizarea unui recensământ valid al oricărei populații poate fi o sarcină delicată și costisitoare. Mizele sunt, până la urmă, extrem de mari: o cantitate finită de resurse este distribuită către diferite comunități, în principal pe baza dimensiunii lor, stabilită în urma recensământului.

"Importanța statisticilor pentru elaborarea de politici și implementarea obiectivelor acestora este în mod intuitiv evidentă", a declarat Helmuth Lohan, care tocmai a preluat un nou mandat de patru ani ca șef al delegației UE în Tirana, în cadrul unui workshop organizat în luna iunie pe tema recensământului.

Rezultatele având o semnificație atât de mare, minoritățile din Macedonia și Albania se luptă să obțină orice avantaj posibil în lunile premergătoare respectivelor recensăminte, programate pentru 2011.

În Macedonia, problema o constituie momentul ales pentru organizarea recensământului. Partidele politice albaneze susțin că perioada dintre 1 și 15 aprilie va duce la reducerea artificială a cifrelor, de vreme ce mulți etnici albanezi sunt plecați la muncă în străinătate în acea perioadă. Oficialii doresc ca recensământul să fie ținut în luna iulie, când expații se vor întoarce pentru vacanță și vor putea participa.

În Albania, minoritățile se așteaptă ca numărătoarea să ofere o divizare exactă a populației, în funcție de naționalitate, religie și limbă. Aceștia solicită ca formularele de recensământ să conțină întrebări specifice privind aceste aspecte.

UE afirmă că formatul chestionarului de recensământ este o chestiune internă, rămânând la latitudinea fiecărei țări.

"Recomandările sunt foarte clare când vine vorba despre întrebările obligatorii și cele opționale, în special în ceea ce privește afilierea etnică, lingvistică și religioasă", a explicat directorul Eurostat Peter Everers.

Îngrijorați că dimensiunea comunităților lor va fi semnificativ subestimată, reprezentanții vlahilor, macedonenilor, sârbilor, muntenegrenilor și rromilor din Albania au semnat o declarație comună pe care au înaintat-o guvernului.

Aceștia afirmă că versiunea actuală a recensământului listează doar "Albanez" și "Altele" ca răspunsuri posibile pentru întrebarea privind afilierea etnică.

"Minoritatea greacă, cea macedoneană, cea sârbă, cea muntenegreană, cea rromă și cea vlahă -- toate recunoscute de statul albanez în cadrul oganizațiilor internaționale -- sunt excluse", se arată în declarație.

Grupul a acuzat, de asemenea, guvernul albanez de încălcarea legii privind discriminarea și a Convenției-Cadru a Consiliului Europei pentru protejarea minorităților naționale.

Minoritatea greacă nu a avut până acum o reacție publică la această declarație. Cu toate acestea, organizația Omonia a urmărit acest aspect încă de la începutul anilor 1990, pentru a determina numărul exact al grecilor din Albania, care este estimat la circa 300.000 de persoane.

Premierul adjunct albanez Genc Pollo a afirmat că modificarea adusă de guvern formularului existent reprezintă o îmbunătățire. Cetățenii nu vor mai fi obligați să-și declare etnia, însă vor avea la dispoziție o coloană în care să includă, în mod opțional, aceste informații.

Noul recensământ se ferește, de asemenea, de întrebările legate de religie. Repondenții au trei opțiuni -- "da", "nu" și "nu răspund" -- la o singură întrebare privitoare la afilierea religioasă.

Unele minorități se plâng că mass-media nu tratează suficient modificările aduse formularului.

"Presa albaneză nu oferă informații despre reacțiile minorităților, deși noi le trimitem cu regularitate declarații. Presa nu răspunde invitațiilor noastre, iar publicul nu este suficient informat cu privire la această problemă", a declarat, pentru SETimes, Nikola Gurgaj, președinte la ONG-ului tiranez Elinden.

Ca răspuns la îngrijorări, directorul Institutului de Statistică din Albania, Ines Nurja, a declarat că formularul original -- care include toate minoritățile -- va fi folosit din nou.

Cu toate acestea, unele voci rămân sceptice.

"Dacă guvernul albanez nu își îndeplinește promisiunile făcute în privința formularului pentru recensământul din 2011... noi, minoritățile din Albania, vom boicota recensământul", a declarat președintele Asociației Macedonenilor, Edmond Temelko.

Revenind la Macedonia, partidele politice albaneze sunt preocupate că rezultatele din 2011 nu le vor reflecta pe cele de la recensământul din 2002, când albanezii alcătuiau 25,17% din populație. Acordul cadru de la Ohrid impune ca același procent din guvernul macedonean să-și îndeplinească îndatoririle față de cetățenii de naționalitate albaneză.

"Oficialii guvernului nu doresc să comenteze speculațiile cum că recensământul ar reduce numărul albanezilor sub 25%, pentru a le fi abolite drepturile obținute prin Acordul Cadru de la Ohrid", a declarat albanezul Adam Abdulakim, vicepremier al guvernului macedonean.

Reprezentanții coaliției de guvernământ -- premierul Nikola Gruevski, reprezentant al VMRO-DPMNE, și Ali Ahmeti, din partea Uniunii Democratice pentru Integrare (DUI) -- au fost de acord cu găsirea unei soluții de compromis, în care echipa Eurostat să monitorizeze recensământul. Însă opoziția albaneză din Macedonia, precum și Ahmeti, spun că nu va fi suficient. Aceștia cer implicarea OSCE și SUA.

Îngrijorările vin pe fondul unei dezbateri îndelungate, începute la recensământul din 2002, care pune la îndoială faptul că albanezii constituie un sfert din populația Macedoniei. Președintele comisiei de recensământ de la acea vreme, Zoran Krstevski, a demisionat ca urmare a rezultatelor, în timp ce directoarea Institutului de Statistică (SIS), Blagica Novkovska, a fost demisă din funcție.

Potrivit lui Krstevski, recensământul a avut loc după conflictul armat din 2001 și au existat numeroase nereguli pe fondul crizelor regionale -- spre exemplu, în Gostivar, unde locuiesc un număr semnificativ de albanezi.

"Am demisionat deoarece guvernul a înghețat activitățile comisiei de recensământ, cu trei luni înainte de acesta, și nu am putut să ne întâlnim. În timpul recensământului [din 2002], directoarea Institutului de Statistică (SIS), Blagica Novkovska, a fost demisă din funcție, iar SIS a publicat rezultatele independent de noi, ceea ce a fost inacceptabil", a spus acesta.

Krstevski a declarat că respectiva comisie ar fi trebuit să determine rezultatele finale, însă a fost împiedicată să funcționeze. "Când au fost descoperite neregulile, ar fi trebuit să existe o nouă numărătoare, însă comisia nu a putut-o efectua", a afirmat el.

"Parametrii și calculele -- de natură științifică, dar și practică -- nu permit să reiasă un procentaj atât de mare de albanezi. În 2002, aceștia însumau sub 19%, iar în 2011 nu ar trebui să depășească 21%", a declarat, pentru SETimes, profesorul Nikola Paunov de la Institutul Geografic.

Cum era de așteptat, etnicii albanezi nu sunt de acord cu afirmațiile.

"SIS, directorul instituției și guvernul actual vor purta o responsabilitate istorică, dacă încrederea reciprocă nu se va reflecta pozitiv în lunile ce urmează", a declarat Hafiz Aliti din partea DUI.

Amendamentele aduse legii au fost aprobate pe 6 decembrie. Purtătorul de cuvânt al guvernului Mohamed Hodza, tot albanez, a afirmat că legea asigură transparența și corectitudinea recensământului.

Legea prevede că rezidenții permanenți din Macedonia și naționalii macedoneni care au stat în afara țării mai puțin de 12 luni trebuie înregistrați. Recensământul va fi desfășurat în macedoneană sau în limba comunităților etnice, acolo unde acestea alcătuiesc 20% din populație.

Comisia de Recensământ va fi multietnică. Paisprezece macedoneni și 11 membri reprezentând comunitățile etnice vor face parte din comisie, dintre care și șase sau șapte albanezi.

Organizarea recensământului este preconizată să coste 15 milioane de euro în Albania și 14 milioane de euro în Macedonia.

Sursă

Setimes.com: Povestea a două recensăminte