Românii se opun verdictului Curții Constituționale împotriva ANI


27 aprilie 2010 București, România — Politicienii și ONG-urile au reacționat vehement după ce Curtea Constituțională a decis că activitatea Agenției Naționale de Integritate este neconstituțională.

Curtea Constituțională a exclus joi (22 aprilie) posibilitatea extinderii atribuțiilor Agenției Naționale de Integritate (ANI) – o instituție fundamentală în lupta împotriva corupției, responsabilă pentru monitorizarea averilor demnitarilor și identificarea conflictelor de interese.

În decizia sa, Curtea a apreciat de asemenea că obligația de a se publica declarațiile de avere și de interese pe internet încalcă „dreptul la respectul și ocrotirea vieții private, prin expunerea nejustificată a acestor date”.

Curtea a constatat de asemenea că agenția și-a depășit atribuțiile de organ de anchetă prin acțiunile sale, nerespectând principul „nevinovat până la proba contrarie”.

În urma acestor evenimente, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibilitatea diminuării rolului ANI.

După discuțiile avute la Bruxelles cu președintele român Traian Băsescu, Barroso a declarat că „agenția are nevoie de o bază juridică fermă pentru a garanta independența deplină și capacitatea de a efectua investigații corespunzătoare”. Băsescu a anunțat că guvernul va emite o ordonanță de urgență pentru ca ANI să-și poată continua activitatea. Dar Curtea Constituțională a replicat imediat că guvernul poate iniția doar un proiect de lege.

Politicienii români și ONG-urile s-au mobilizat în sprijinul ANI la scurt timp după decizia Curții Constituționale.

Acționând în baza plângerii înaintate de fostul senator social democrat Șerban Brădișteanu – a cărui avere este în curs de investigare – Curtea a decis că cele două capitole de lege care reglementează activitatea ANI sunt neconstituționale.

În baza acestei decizii, ANI nu mai are dreptul să atace declarațiile de avere, să emită amenzi pentru nedepunerea acestora la termen sau să solicite confiscarea sau înghețarea averilor, a declarat Parchetul. Declarațiile personale de avere și de interese nu vor fi publice.

Fondată în 2007, ANI a devenit prima agenție cu astfel de prerogative din EU.

Presa românească a relevat rapid faptul că decizia controversată a survenit pe fondul unor serii de investigații pe care ANI le-a făcut asupra averilor a șapte din cei nouă judecători ai Curții Constituționale.

„Decizia Curții Constituționale este contestabilă din mai multe puncte de vedere. Șapte dintre cei nouă judecători s-au aflat într-un conflict de interese flagrant. Potrivit ANI, aceștia au încălcat legea controlului averilor prin faptul că nu și-au declarat conturile bancare pe care le au în țară sau în străinătate și nici acțiunile la diverse firme”, a declarat Silviu Sergiu, editorialist politic șef la cotidianul românesc Evenimentul Zilei pentru SETimes.

"Agenția Națională de Integritate a fost aproape desființată prin hotărârea Curții Constituționale, înspre marea veselie a unora, dar este un mare deserviciu făcut României", a declarat președintele Traian Băsescu în timpul unei întâlniri cu guvernul.

„România reușise să se recredibilizeze în procesul de a elimina clauza de salvgardare pe justiție și pe urmă în procesul de a diminua timpul de monitorizare, printre altele, și prin funcționarea ANI”, a declarat Băsescu.

„Cine crede că își poate bate joc de ANI se înșeală”, a declarat premierul Emil Boc. „Instituția trebuie să funcționeze, pentru că este necesară României, românilor și în efortul de credibilitate cu Uniunea Europeană”.

ONG-urile au contestat vehement decizia Curții. „Este un dezastru. Ei intenționează să transfere puterile de control ale ANI către instanțele judecătorești, care nu au specialiști în economie și sunt în general supraaglomerate”, a declarat Laura Stefan, specialist în probleme anti-corupție la Societatea Academică Română, postului Realitatea TV.

Vezi și

Referințe